"Am sute, mii de idei, dar nu stiu care dintre ele merita efortul, concentrarea, sangele meu.
Nu.i prima data cand se intampla asta, dar cred ca am spus tot ce era important, imi pierd amintirile, uit cine sunt." (Zahir.- P.Coelho)


luni, 27 decembrie 2010

Un moment. Un soare. Doi sori.

Exact asta cred ca ar trebui sa fac: sa privesc spre noi orizonturi, sa calatoresc in alte sfere de perspective, sa gasesc alt soare care straluceste mai puternic, care incalzeste mai tare, care ar putea reusi sa imi topeasca ratiunea si sa ma ajute sa las trecutul in urma.
Sunt sigura ca exista un astfel de soare acolo pentru mine. Trebuie doar sa las garda jos...sa ma las ademenita de caldura lui, ametita de lumina lui. Trebuie sa ma las salvata. Imi doresc asta...dar...
Un soare, intr.o lume noua....asta inseamna sa intorc spatele timpului ce s.a scurs deja, sa admit in sfarsit ca pana acum m.am amagit, sa recunosc ca nu mai merita nimic, sa realizez ca este pentru binele meu sa las sa ma cuprinda o alta fericire, ca este pentru binele meu sa reusesc sa eman din nou sentimentul extaziant de realizare sufleteasca....dar....


Dar imi este frica sa fac toate astea..Orgoliul nu ma lasa..nici chiar fata de propriul psihic. Cum sa recunosc ca am gresit? Cum sa admit atatea adevaruri care au incercat sa imi patrunda in minte, dar eu, incapatanata, le-am trimis la plimbare? Cum sa permit constiintei sa gandeasca in alt fel ?CUM?  nu pot...ceva nu ma lasa...

Pe langa orgoliul care nu ma lasa...mai este si indoiala....si daca stiu ceva sigur, acel lucru este ca nu voi porni pe alt drum pana nu imi raspund la toate intrebarile sau pana nu imi rezolv toate indoielile.
Poate este scris sa nu uit..Poate totusi are rost sa ma agit atat. Poate toate semnele imi spun sa nu las balta nimic.  Dar poate pur si simplu trebuie sa imi intorc privirea. Dar oare atunci ce se va intampla?

Si nu stiu daca este normal..dar imi este frica sa nu uit. Imi este frica ca nu imi voi mai aminti nici jumatate din momentele traite, ca nu voi mai vrea sa fac asta... Ca intr.o zi ma voi trezi si toata energia mea va fi canalizata catre altii. Alta teama de a mea ar fi ca nu stiu cum voi reactiona in fata unor noi raze de caldura. Voi ceda rapid,intr.un moment de slabiciune, mintea mea zburand in nori si asezandu.se langa acel astru, sau va fi nevoie de o vara intreaga de soare cotropitor sa ajung sa fiu in stare sa am incredere, sa pot sa imi deschid sufletul din nou si sa stiu ca nu voi primi inapoi decat sentimente pozitive. Nu stiu....

Dar deocamdata e iarna...si nici macar soarele bine cunoscut nu straluceste in adevaratul sens al cuvantului...

(pe naiba....pt mn da.)

Un comentariu:

  1. Astăzi este cea mai fericită zi din viața mea, am încercat toate mijloacele posibile pentru a rămâne însărcinată timp de peste 8 ani după ce m-am căsătorit cu soțul meu iubitor, dar nimic nu a funcționat pentru mine până când am întâlnit un prieten foarte bun de-al meu care m-a îndrumat către Dr Dawn acuna. , i-am scris Dr. Dawn acuna pe Whatsapp și i-am explicat situația mea, mi-a dat lumile ei și mi-a promis că mă va ajuta, am făcut tot ce mi-a cerut, am fost la spital la 4 săptămâni după vrajă și doctorul a spus că sunt însărcinată, asta a adus bucurie gospodăriei mele, în sfârșit am copilul meu frumos, acum sunt o femeie căsătorită fericită, toate mulțumesc Dr. Dawn acuna, contactați-o pentru orice fel de soluție,
    * Daca vrei sa ramai insarcinata.
    * Dacă doriți să opriți avortul spontan.
    * Dacă vrei să-ți întorci iubitul.
    * Dacă vrei să ai o casă fericită.
    * Dacă vrei noroc sub orice aspect.
    * Dacă aveți probleme cu vaginul/penisul.
    Ea te va ajuta imediat.
    E-mail: dawnacuna314@gmail.com
    Whatsapp: +2348032246310

    RăspundețiȘtergere