Vad si eu tot asta, normal. Dar si ceva mai mult..
Cand ma uit in sus, imi imaginez ca unul dintre acele puncte este reflexia mea pe cer. Imi imaginez ca eu ma uit intr.o oglinda, care se afla atat de departe de mn si ca din imaginea mea reflectata nu vad decat un punct. Dar stiu ca sunt eu acolo sus. Nu eu, persoana mea...ma rog, intelegi tu. Ci o reprezentare a mea. Dar nu cred asta numai legat de mine. Imi place sa crd ca toata lumea se uita intr-o oglinda uriasa cand se uita pe cer si cumva se vede acolo sus. Cu cat esti mai fericit, cu cat gandurile tale sunt mai frumoase, cu cat crezi mai mult in iubire, cu cat iubesti lumea din jurul tau mai mult, cu atat punctul tau va straluci mai mult. Daca nu crezi in frumos, daca esti pesimist ( a nu se incurca cu a fi realist), daca esti suparat, lumina invizibila pe care o emani, dar care acolo sus in oglinda se vede, va fi mai slaba, mai rece. Vrei sa stii ce se intampla cu punctele care cad ...? Nimic. Ele cad odata cu adevarata infatisare a lor. Cand o persoana moare, punctul se duce si el. Da, apar si altele....ce.i drept, sunt micute, dar in timp se maresc.
Bine, stiu ca vrei sa tac. Hai uite-te in continuare.
...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu